Geneza 26

1. În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s'a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar.

2. Domnul i S'a arătat, şi i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în ţara în care îţi voi spune.

3. Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine, şi te voi binecuvînta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale, şi voi ţinea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.”

4. Îţi voi înmulţi sămînţa, ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea; şi toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta, ca răsplată

5. pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, şi legile Mele.”

6. Astfel Isaac a rămas la Gherar.

7. Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.” Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu -l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip.

8. Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s'a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitîndu-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca.

9. Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, şi i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: „E soru-mea?” Isaac i-a răspuns: „Am zis aşa, ca să nu mor din pricina ei.”

10. Şi Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce uşor s'ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta, şi ne-ai fi făcut vinovaţi.”

11. Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît.”

12. Isaac a făcut sămănături în ţara aceea, şi a strîns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvîntat.

13. Astfel omul acesta s'a îmbogăţit, şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat.

14. Avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau.

15. Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărînă.

16. Şi Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă dela noi, căci ai ajuns mult mai puternic decît noi.”

17. Isaac a plecat de acolo şi a tăbărît în valea Gherar, unde s'a aşezat cu locuinţa.

18. Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe cari le săpaseră robii tatălui său Avraam, şi pe cari le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; şi le-a pus iarăş aceleaşi nume, pe cari le pusese tatăl său.

19. Robii lui Isaac au mai săpat în vale, şi au dat acolo peste o fîntînă cu apă de izvor.

20. Păstorii din Gherar s'au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicînd: „Apa este a noastră.” Şi a pus fîntînii nNumele EsecAdică: Ceartă., pentrucă se certaseră cu el.

21. Apoi au săpat o altă fîntînă, pentru care iar au făcut gîlceavă, de aceea a numit-o SitnaAdică: Gîlceavă..

22. Pe urmă s'a mutat de acolo, şi a săpat o altă fîntînă, pentru care nu s'au mai certat; şi a numit-o RehobotAdică: Lărgime.; „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în ţară.”

23. De acolo s'a suit la Beer-Şeba.

24. Domnul i S'a arătat chiar în noaptea aceea, şi i-a zis: „Eu sînt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sînt cu tine; te voi binecuvînta, şi îţi voi înmulţi sămînţa, din pricina robului Meu Avraam.”

25. Isaac a zidit acolo un altar, a chemat NNumele Domnului, şi şi-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fîntînă.

26. Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, şi cu Picol, căpetenia oştirii lui.

27. Isaac le-a zis: „Pentru ce veniţi la mine, voi cari mă urîţi şi m'aţi izgonit dela voi?”

28. Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: „Să fie un jurămînt între noi, între noi şi tine, şi să facem un legămînt cu tine!

29. Anume, jură că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine, şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum eşti binecuvîntat de Domnul.”

30. Isaac le-a dat un ospăţ, şi au mîncat şi au băut.

31. S'au sculat dis de dimineaţă, şi s'au legat unul cu altul printr'un jurămînt. Isaac i-a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace.

32. In aceeaş zi, nişte robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fîntîna pe care o săpau, şi i-au zis: „Am dat de apă!”

33. Şi el a numit-o ŞibaAdică: Jurămînt.. De aceea s'a pus cetăţii nNumele Beer-Şeba pînă în ziua de azi.

34. La vîrsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata Hetitului Beeri, şi pe Basmat, fata Hetitului Elon.

35. Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac şi Rebeca.