Geneza 21

1. Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei, şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise.

2. Sara a rămas însărcinată, şi a născut lui Avraam un fiu la bătrîneţă, la vremea hotărîtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.

3. Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i -l născuse Sara, nNumele Isaac.

4. Avraam a tăiat împrejur pe fiul său Isaac, la vîrsta de opt zile, cum îi poruncise Dumnezeu.

5. Avraam era în vîrstă de o sută de ani, la naşterea fiului său Isaac.

6. Şi Sara a zis: „Dumnezeu m'a făcut de rîs: oricine va auzi, va rîde de mine.”

7. Şi a adăugat: „Cine s'ar fi gîndit să spună lui Avraam că Sara va da ţîţă la copii? Şi totuş i-am născut un fiu la bătrîneţă!”

8. Copilul s'a făcut mare, şi a fost înţercat. Avraam a făcut un ospăţ mare în ziua cînd a fost înţercat Isaac.

9. Sara a văzut rîzînd pe fiul pe care -l născuse lui Avraam Egipteanca Agar.

10. Şi a zis lui Avraam: „Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac.”

11. Cuvintele acestea n'au plăcut de loc lui Avraam, din pricina fiului său.

12. Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu te mîhneşti de cuvintele acestea, din pricina copilului şi din pricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ţi cere; căci numai din Isaac va ieşi o sămînţă, care va purta cu adevărat nNumele tău.

13. Dar şi pe fiul roabei tale îl voi face un neam, căci este sămînţa ta.”

14. A doua zi, Avraam s'a sculat de dimineaţă; a luat pîne şi un burduf cu apă, pe care l-a dat Agarei şi i l-a pus pe umăr; i-a dat şi copilul, şi i-a dat drumul. Ea a plecat, şi a rătăcit prin pustia Beer-Şeba.

15. Cînd s'a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul subt un tufiş,

16. şi s-a dus de a şezut în faţa lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc; căci zicea ea: „Să nu văd moartea copilului!” A şezut dar în faţa lui la o parte, a ridicat glasul, şi a început să plîngă.

17. Dumnezeu a auzit glasul copilului; şi Îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar, şi i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, căci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este.

18. Scoală-te, ia copilul şi ţine -l de mînă; căci voi face din el un neam mare.”

19. Şi Dumnezeu i-a deschis ochii, şi ea a văzut un izvor de apă; s'a dus de a umplut burduful cu apă, şi a dat copilului să bea.

20. Dumnezeu a fost cu copilul, care a crescut, a locuit în pustie, şi a ajuns vînător cu arcul.

21. A locuit în pustiul Paran, şi mamă-sa i-a luat o nevastă din ţara Egiptului.

22. În vremea aceea, Abimelec, însoţit de Picol, căpetenia oştirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: „Dumnezeu este cu tine în tot ce faci.

23. Jură-mi acum aici, pe NNumele lui Dumnezeu, că nu mă vei înşela nici odată, nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe nepoţii mei, şi că vei avea faţă de mine şi faţă de ţara, în care locuieşti ca străin, aceeaş bunăvoinţă pe care o am eu faţă de tine.”

24. Avraam a zis: „Jur!”

25. Dar Avraam a băgat vină lui Abimelec pentru o fîntînă de apă, pe care puseseră mîna cu sila robii lui Abimelec.

26. Abimelec a răspuns: „Nu ştiu cine a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai dat de ştire, şi nici eu nu aflu decît azi.”

27. Şi Avraam a luat oi şi boi, pe cari i-a dat lui Abimelec; şi au făcut legămînt amîndoi.

28. Avraam a pus de o parte şapte mieluşele din turmă.

29. Şi Abimelec a zis lui Avraam: „Ce sînt aceste şapte mieluşele, pe cari le-ai pus deoparte?”

30. El a răspuns: „Trebuie să primeşti din mîna mea aceste şapte mieluşele, pentru ca să-mi slujească de mărturie că am săpat fîntîna aceasta.”

31. Iată de ce locul acela se numeşte Beer-ŞebaAdică: Fîntîna jurămîntului.; căci acolo şi-au jurat ei credinţă unul altuia.

32. Astfel au făcut ei legămînt la Beer Şeba. După aceea, Abimelec s'a sculat împreună cu Picol, căpetenia oştirii sale, şi s'au întors în ţara Filistenilor.

33. Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Şeba; şi a chemat acolo NNumele Domnului, Dumnezeului celui vecinic.

34. Avraam a locuit multă vreme ca străin în ţara Filistenilor.