Iov 2

1. Fiii lui Dumnezeu au venit într'o zi de s'au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor şi s'a înfăţişat înaintea Domnului.

2. Domnul a zis Satanei: „De unde vii?” Şi Satana a răspuns Domnului: „Dela cutreierarea pămîntului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.”

3. Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pămînt. Este un om fără prihană şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu, şi se abate de la rău. El se ţine tare în neprihănirea lui, şi tu Mă îndemni să -l perd fără pricină.”

4. Şi Satana a răspuns Domnului: „Piele pentru piele! Omul dă tot ce are pentru viaţa lui.

5. Dar ia întinde-Ţi mîna şi atinge-Te de oasele şi de carnea lui, şi sînt încredinţat că Te va blestema în faţă.”

6. Domnul a zis Satanei: „Iată, ţi -l dau pe mînă: numai cruţă-i viaţa.”

7. Şi Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului pînă în creştetul capului.

8. Şi Iov a luat un ciob să se scarpine, şi a şezut pe cenuşă.

9. evastă-sa i-a zis: „Tu rămîi neclintit în neprihănirea ta! Bleastămă pe Dumnezeu, şi mori!”

10. Dar Iov i-a răspuns: „Vorbeşti ca o femeie nebună. Ce! primim dela Dumnezeu binele, şi să nu primim şi răul?” În toate acestea, Iov n'a păcătuit de loc cu buzele lui.

11. Trei prieteni ai lui Iov, Elifaz din Teman, Bildad din Şuah, şi Ţofar din Naama, au aflat de toate nenorocirile cari -l loviseră. S'au sfătuit şi au plecat de acasă să se ducă să-i plîngă de milă şi să -l mîngîie.

12. Ridicîndu-şi ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Şi au ridicat glasul şi au plîns. Şi-au sfîşiat mantalele, şi au aruncat cu ţărînă în văzduh deasupra capetelor lor.

13. Şi au şezut pe pămînt lîngă el şapte zile şi şapte nopţi, fără să-i spună o vorbă, căci vedeau cît de mare îi este durerea.